Proiect de lege pentru înființarea Școlii Naționale de Diplomație, depus de un deputat AUR
Deputatul Cosmin Corendea, profesor doctor, a depus un proiect de lege care vizează înființarea, organizarea și funcționarea Școlii Naționale de Diplomație. Inițiativa urmărește crearea unei instituții menite să pregătească profesioniști capabili să reprezinte interesele României în relațiile internaționale și să răspundă provocărilor tot mai complexe ale diplomației moderne.
Proiectul propune un cadru instituțional care să reunească pregătirea profesională, formarea academică și cercetarea în domeniul diplomației, al relațiilor internaționale și al politicii externe. Inițiatorul argumentează că, într-un context internațional marcat de schimbări geopolitice, competiție economică și noi provocări de securitate, România are nevoie de specialiști bine pregătiți, capabili să promoveze și să apere interesele naționale.
Pregătire practică și specializată, nu doar studii teoretice
Potrivit inițiatorului, noua școală se adresează atât tinerilor care își doresc o carieră în diplomație, politică externă sau relații internaționale, cât și profesioniștilor care activează deja în aceste domenii și vor să se perfecționeze. După terminarea facultății, cei interesați vor avea posibilitatea să urmeze programe de masterat și, ulterior, de doctorat în domeniu, iar instituția va oferi și cursuri de perfecționare și de specialitate pentru persoanele cu experiență profesională în diplomație și relații internaționale.
Corendea precizează că, spre deosebire de facultățile de relații internaționale existente în România, noua școală va pune accent pe pregătirea practică și de specialitate necesară activității diplomatice, prin discipline precum dreptul diplomatic, dreptul consular și protocolul diplomatic. Școala va include și un segment important dedicat relațiilor internaționale, însă nu trebuie confundată cu facultățile de relații internaționale care funcționează deja în cadrul universităților din România.
O tradiție românească în pregătirea diplomaților
Inițiatorul își susține demersul invocând tradiția României în formarea diplomaților. El amintește că, în anii ’50, țara noastră pregătea generații de diplomați foarte bine pregătiti profesional, lucru care s-a reflectat în politica externă din anii ’70 și ’80, când România avea o prezență internațională importantă și demonstra capacitate de negociere, inclusiv în diplomația economică și comercială. Această tradiție a continuat și după Revoluție, prin Institutul de Relații Internaționale, care, în 2005, a devenit Institutul Diplomatic Român.