Leonardo Badea, Prim-Viceguvernator BNR: Economia în Epoca Geopoliticii
Asistăm la o transformare semnificativă în peisajul economic global, în care, după decenii de prioritizare a eficienței și a globalizării, economia devine un instrument subordonat geopoliticii. Anul 2000 a inaugurat o iluzie a stabilității continue, dar crizele repetate – de la criza financiară din 2008 până la pandemie și recentul război din Ucraina – ne arată că ne aflăm într-o „nouă normalitate”. În această configurație complexă, variabilele macroeconomice clasice nu mai pot fi evaluate în izolare, iar determinanții esențiali ai sănătății economice devin securitatea militară, suveranitatea energetică și avansul tehnologic, în special în domeniul Inteligenței Artificiale.
România și Uniunea Europeană nu se confruntă doar cu provocarea gestionării unui ciclu economic, ci și cu necesitatea adaptării la un model de dezvoltare care valorifică reziliența mai presus de optimizarea costurilor. În acest context, bugetul pentru apărare, care până în 2022 nu depășea 2% din PIB, trebuie să crească la un minim de 2,5%, corespunzător noilor cerințe de securitate. Aceasta reprezintă o provocare semnificativă, având în vedere că Polonia alocă deja 4% din PIB pentru apărare, în timp ce statele baltice și unele țări scandinave urmează orientări similare.
Investițiile masive în apărare nu trebuie să sufocă sectoarele civile productive, amenințând astfel stabilitatea economică pe termen lung. Chiar și cu un efort bugetar permanent, se pune întrebarea cum putem menține un echilibru între aceste resurse și necesitățile sociale, având în vedere că eficiența cheltuielilor publice devine tot mai importantă.
Leonardo Badea menționează conceptul elaborat de Thomas Sargent și Neil Wallace, care sugerează că politica monetară este influențată de cea fiscală. În prezent, consider că politica de apărare a devenit dominantă, iar politicile energetice intervin ca o legătură crucială între geopolitică și macroeconomie. Prețul energiei este influențat de o serie de factori globali care, în condițiile actuale, creează un climat incert pe piețele energetice. Astfel, România trebuie să investească nu doar pentru a produce energie mai ieftin, ci și pentru a dezvolta soluții de management al cererii și stocări eficiente pentru a evita creșterea artificială a prețurilor.
Regiunea Orientului Mijlociu, cu un grad ridicat de incertitudine, rămâne un factor de risc semnificativ. Negocierile și conflictul continuu creează condiții volatile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, iar istoria a demonstrat că țările din această zonă pot recurge la politici de tip cartel, având impact direct asupra prețurilor la petrol și gaze naturale.
În concluzie, traversăm o eră în care riscurile și incertitudinile economice se amplifică, iar România are nevoie de o abordare strategică pentru a naviga aceste provocări. Este crucial ca politicile macroeconomice să fie reconfigurate pentru a lărgi spațiul de manevră fiscală și a asigura o bază solidă pentru dezvoltarea economică viitoare. Să ne amintim cuvintele unui mare economist care a subliniat importanța economisirii pentru vremuri dificile – un aspect ce devine crucial în această nouă normalitate. Cu provocările geopolitice la orizont, adaptarea și inovația vor fi esențiale în menținerea stabilității economice și a securității naționale.
